Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: lectura (verb tranzitiv) , lectură (substantiv feminin)   
LECTURÁ, lecturez, vb. I. Tranz. (Rar) A citi. – Din lectură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LECTURÁ vb. I. tr. (Rar) A citi. [< lectură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LECTURÁ vb. tr. 1. a citi. 2. a citi un manuscris în vederea pregătirii pentru tipar. (< lectură)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LECTURÁ vb. v. citi, parcurge.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lecturá vb., ind. prez. 1 sg. lecturéz, 3 sg. și pl. lectureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LECTÚRĂ, lecturi, s. f. Faptul de a citi1; citit, citire. ◊ Sală de lectură = încăpere amenajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărți, reviste etc. Lectură particulară = cărțile citite de un elev în afara manualelor. – Din fr. lecture, lat. lectura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LECTÚRĂ ~i f. Ceea ce este citit; citire; citit. ◊ Sală de ~ încăpere, special amenajată, în care se pot citi cărți din diferite domenii. ~ particulară literatură citită de o persoană în afara materiei de învățământ. /<lat. lectura, fr. lecture
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LECTÚRĂ s.f. Faptul de a citi; citit, citire. ♦ Text, bucată de citit. [< fr. lecture].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LECTÚRĂ s. f. 1. faptul de a citi; citit, citire. ◊ text, bucată de citit. 2. culegerea informațiilor înregistrate în memoria unui calculator electronic. (< fr. lecture)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LECTÚRĂ s. v. citire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lectúră s. f., g.-d. art. lectúrii; pl. lectúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)