LEGENDÁR, -Ă, legendari, -e, adj. De legendă, de domeniul legendei, care constituie o legendă. ♦ Care a intrat în legendă datorită faptelor sale excepționale. – Din fr. légendaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEGENDÁR, -Ă adj. De (sau din) legendă; fabulos; faimos, de basm, extraordinar. [Cf. fr. légendaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEGENDÁR, -Ă adj. de, din legendă; fabulos; fantastic, extraordinar. (< fr. légendaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LEGENDÁR adj. 1. v. fantastic. 2. faimos. (Un erou ~ al independenței.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
legendár adj. m., pl. legendári; f. sg. legendáră, pl. legendáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LEGENDÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de legendă; propriu legendei. 2) fig. Care iese din cadrul realului. /<fr. légendaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink