Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: lehămeti (verb) , lehămetit (adjectiv)   
LEHĂMETÍT, -Ă, lehămetiți, -te, adj. (Reg.) Plictisit, scârbit, dezgustat, lehămetuit. – V. lehămeti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEHĂMETÍT adj. v. dezgustat, îngrețoșat, plictisit, sătul, săturat, scârbit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LEHĂMETÍ, lehămetesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se sătura, a se plictisi, a se dezgusta, a se scârbi total (de ceva sau de cineva); a se lehămetisi, a se lehămetui. [Var.: lehămețí vb. IV] – Din lehamete.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE LEHĂMETÍ mă ~ésc intranz. pop. A avea repulsie, dezgust (față de ceva sau de cineva); a pierde completamente dorința (de ceva); a se dezgusta. /Din lehamete
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEHĂMETÍ vb. v. dezgusta, îngrețoșa, plictisi, sătura, scârbi, urî.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lehămetí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lehămetésc, imperf. 3 sg. lehămeteá; conj. prez. 3 sg. și pl. lehămeteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)