Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
LEHÁMITE s. f. (Pop.) Oboseală, plictiseală, dezgust, silă (față de cineva sau de ceva). ◊ (În expr.) A-i fi (sau a i se face) cuiva lehamite (de ceva) = a-i fi (cuiva) silă, a se dezgusta, a se scârbi (de ceva). [Var.: lehámete s. f. – Din bg. liha mi ti „mi-e silă, m-am săturat”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEHÁMITE f. pop. Plictiseală, silă față de cineva sau de ceva. /<bulg. lipa mi ti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEHÁMITE s. v. aversiune, dezgust, greață, îngrețoșare, oroare, plictiseală, repulsie, scârbă, silă, urât.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lehámite s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)