Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
LEORBĂÍ, leorbăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A flecari, a trăncăni, a sporovăi. – Leoarbă + suf. -ăi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEORBĂÍ vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
leorbăí vb. (sil. leor-), ind. prez. 1 sg. leorbăiésc / leórbăi, imperf. 3 sg. leorbăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. leorbăiáscă / leórbăie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LEORBẮU, leorbăi, s. m. (Reg.) Om flecar. – Leoarbă + suf. -ău.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LEORBĂÍ ~iésc intranz. fam. A vorbi mult și fără rost; a flecări; a trăncăni; a pălăvrăgi; a lehăi. /leoarbă + suf. ~ăi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEORBẮU ~i m. depr. Persoană căreia îi place să flecărească și să dea în vileag orice. /v. a leorbăi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEORBĂU s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vor-băreț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
leorbău s. m. (sil. leor-), art. leorbăul; pl. leorbăi, art. leorbăii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink