LEUCEMÍE s. f. Boală de sânge caracterizată prin creșterea patologică a numărului de leucocite din organism și prin apariția unor leucocite imature; leucoză, mieloză. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucémie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEUCEMÍE f. Boală gravă caracterizată prin creșterea anormală a leucocitelor în sânge și manifestată prin febră, anemie, hemoragii; leucoză. [G.-D. leucemiei; Sil. le-u-] /<fr. leucémie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEUCEMÍE s.f. (Med.) Boală a organelor producătoare de leucocite, caracterizată prin înmulțirea anormală a acestor globule; leucocitemie; leucoză. [Pron. le-u-, gen. -iei. / < fr. leucémie, cf. gr. leukos – alb, haima – sânge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEUCEMÍE s. f. boală a sângelui caracterizată prin proliferarea anormală a leucocitelor; leucoză. (< fr. leucémie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LEUCEMÍE s. (MED.) leucoză, mieloză.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
leucemíe s. f. (sil. le-; mf. -uc-), art. leucemía; g.-d. leucemíi, art. leucemíei; pl. leucemíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink