LEUCOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament constând în a provoca leucocitoza prin acțiunea unei substanțe chimice. [Pron. le-u-, gen. -iei. / < fr. leucothérapie, cf. gr. leukos – alb, therapeia – tratament].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LEUCOTERAPÍE s. f. metodă de tratament constând în a provoca leucocitoza prin acțiunea unei substanțe chimice. (< fr. leucothérapie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
leucoterapíe s. f., g.-d. art. leucoterapíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink