Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
LÍFTĂ, lifte, s. f. 1. Termen injurios dat în trecut de românii ortodocși popoarelor de altă religie; p. ext. termen de ocară dat cotropitorilor. 2. Termen depreciativ pentru un om rău, câinos sau, p. ext. pentru un animal rău. – Din sl. Litva „Lituania”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
líftă (lífte), s. f. – 1. Lituanian. – 2. Străin, venetic. – 3. Păgîn, necredincios. – Var. (înv.) litvă, liftă. Pol. litwa „lituanian” (Cihac, II, 173), Tiktin); pentru evoluția semantică, cf. Șeineanu, Semasiol., 235.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
líftă s. f., g.-d. art. líftei; pl. lífte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LIFTÁ, liftez, vb. I. 1. Tranz. (La tenis) A trimite mingea imprimându-i anumite efecte. 2. A scoate la suprafață țițeiul acumulat în sonde. – Din fr. lifter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÍFTĂ ~e f. înv. 1) Persoană sau popor de altă religie. 2) fig. Om rău la inimă. /<sl. Litva
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LIFTÁ vb. I. tr., intr. 1. A trimite mingea (la volei, la tenis și la tenis de masă) peste fileu prin lovituri de atac care nu se execută cu putere. 2. A aduce la suprafață țițeiul acumulat în sonde. [< engl. lift, cf. fr. lifter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LIFTÁ vb. I. tr., intr. a trimite mingea (la tenis, tenis de masă, volei etc.) peste fileu prin lovituri de atac care nu se execută cu putere. II. tr. 1. a ridica și a aduce în poziție, cu ajutorul unei macarale, un acoperiș, planșeu etc. 2. a aduce la suprafață țițeiul acumulat în sonde. 3. (fam.) a sâcâi. (< fr. lifter, engl. tolift)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
liftá vb., ind. prez. 3 sg. lifteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink