LIGAMÉNT, ligamente, s. n. Fascicul de fibre conjunctive, tare și puțin elastic, care leagă între ele, în articulații diferite, părți ale scheletului sau ajută la fixarea viscerelor. – Din fr. ligament, lat. ligamentum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LIGAMÉNT s.n. 1. Fascicul rezistent de fibre care leagă oasele între ele sau ajută la susținerea sau la legarea altor organe. 2. (La pl.) Joc care cere dezlegătorului să afle anumite nume proprii sau cuvinte dintr-o categorie anume indicată, unind într-o serie de propoziții sfârșitul unor cuvinte date cu începutul celor următoare. [Pl. -te, -turi. / < fr. ligament, cf. lat. ligamentum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LIGAMÉNT s. n. 1. fascicul rezistent de fibre care leagă oasele între ele ori ajută la susținerea sau la legarea altor organe. 2. (pl.) joc de inteligență care cere dezlegătorului să afle anumite nume proprii sau cuvinte dintr-o categorie anume indicată, unind într-o serie de propoziții sfârșitul unor cuvinte date cu începutul celor următoare. (< fr. ligament, lat. ligamentum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LIGAMÉNT s. (ANAT.) tendon, (pop.) vână, (prin Mold.) sfârc, (înv.) nerv.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ligamént s. n., pl. ligaménte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LIGAMÉNT ~e n. Fascicul de fibre conjunc-tive, elastice și rezistente, orientate în aceeași direcție, care unesc oasele în articulații sau care fixează anumite organe. /<fr. ligament, lat. ligamentum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink