LIMPEZÍȘ, limpezișuri, s. n. (Rar) 1. Întindere de apă limpede. 2. Suprafață de teren netedă, lipsită de vegetație; loc deschis. 3. Întinderea limpede a cerului; limpezime. – Limpezi + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LIMPEZÍȘ s. v. albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, seninătate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
limpezíș s. n., pl. limpezíșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LIMPEZÍȘ ~uri n. rar1) Suprafață liniștită și limpede a unei ape. 2) Teren fără copaci acoperit cu iarbă și flori, în mijlocul unei păduri; luminiș; poiană; colnic. 3) (despre cer sau vreme) Stare a cerului limpede; limpezime; seninătate. /a limpezi + suf. ~iș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink