Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: liniști (verb tranzitiv) , liniștit (adjectiv)   
LINIȘTÍT, -Ă, liniștiți, -te, adj. 1. Lipsit de zgomot, de intensitate, de agitație. 2. Lipsit de griji, de frământări; calm, stăpânit; flegmatic, imperturbabil, placid. – V. liniști.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LINIȘTÍT adj., adv. 1. adj. v. tăcut. 2. adj. calm, tăcut. (Pe aleile ~.) 3. adj. patriarhal, tihnit. (Un oraș ~.) 4. adj. mut, tăcut. (Natura ~.) 5. adj. v. calm. 6. adj. v. domol. 7. adv. v. agale. 8. adj. v. cumpătat. 9. adj. v. strunit. 10. adj. v. calmat. 11. adj. v. domolit. 12. adj. v. atenuat. 13. adj. calm, calmat, domolit, moderat, ponderat, potolit, temperat. (O atitudine ~.) 14. adj. v. ușor. 15. adj. calm, domol, molcom, netulburat, pașnic, potolit, tihnit, (înv.) păciuit, (fig.) destins, dulce. (O atmosferă ~.) 16. adj. calm, lin, netulburat, tihnit, (fig.) senin, (înv. fig.) seninos. (O viață ~.) 17. adj. v. comod. 18. adj. așezat, chibzuit, cumpătat, echilibrat, pașnic, potolit, tihnit. (A avut o tinerețe ~.) 19. adj. ușurat. (Sunt mai ~ acum când mi-am încheiat treaba.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Liniștit ≠ agitat, alarmat, gălăgios, neliniștit, repede, tulburat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
LINIȘTÍ, liniștesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A înceta sau a face să înceteze zgomotele; a înceta sau a face să înceteze o acțiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli. 2. A deveni sau a determina să fie lipsit de griji, de frământări. – Din liniște.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LINIȘTÍ ~ésc tranz. A face să se liniștească; a domoli; a ogoi; a potoli; a tempera; a modera. /Din liniște
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE LINIȘTÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre fenomene ale naturii, manifestări ale oamenilor) A pierde din intensitate (până la încetare); a se domoli; a se ogoi; a se potoli; a tempera; a se modera. 2) (despre oameni) A ajunge la stare de liniște; a recăpăta calmul; a se calma; a se potoli; a se alina; a se astâmpăra. /Din liniște
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LINIȘTÍT ~tă (~ți, ~te) Care nu este tulburat de nimeni; lipsit de gălăgie, de agitație. Viață ~tă. Stradă ~tă. /v. a liniști
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LINIȘTÍ vb. 1. v. înceta. 2. v. potoli. 3. v. alina. 4. v. domoli. 5. v. calma. 6. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) potoli, a (se) stăpâni, a (se) tempera. (Te rog să te ~!) 7. v. cuminți. 8. v. struni. 9. a se calma, a se domoli, a se potoli, (fig.) a se destinde. (Atmosfera s-a mai ~.) 10. v. atenua.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A (se) liniști ≠ a (se) agita, a (se) tulbura
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A liniști ≠ a alarma
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
A se liniști ≠ a se alarma, a se zbânțui, a se zbate, a se zbuciuma,
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
liniștí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. liniștésc, imperf. 3 sg. linișteá; conj. prez. 3 sg. și pl. linișteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)