LITÚRGIC, -Ă, liturgici, -ce, adj. s. f. 1. Adj. Care aparține liturghiei, privitor la liturghie. 2. S. f. Ramură a teologiei care studiază istoria, formele și interpretarea cultului divin. – Din fr. liturgique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LITÚRGIC, -Ă adj. Referitor la liturghie. [Cf. fr. liturgique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LITÚRGIC, -Ă I. adj. referitor la liturghie. II. s. f. ramură a teologiei care studiază istoria, formele și interpretarea cultului divin. (< fr. liturgique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
litúrgic adj. m., pl. litúrgici; f. sg. litúrgică, pl. litúrgice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LITÚRGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de liturghie; propriu liturghiei. /<fr. liturgique, lat. liturgicus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink