LÍȚĂ1, lițe, s. f. Fascicul de fire subțiri de metal, răsucite sau nerăsucite, folosit drept conductor electric. – Din germ. Litze.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÍȚĂ2 s. f. v. leliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÍȚĂ s.f. Conductor electric format dintr-un grup de fire metalice subțiri, înfășurate împreună în același sens. [< germ. Litze].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LÍȚĂ s. f. conductor electric dintr-un fascicul de fire metalice subțiri, înfășurate împreună în același sens. (< germ. Litze)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
líță, líțe, s.f. (reg.) 1. epitet pentru fete, femei tinere. 2. față, chip. 3. țurcă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
líță (líțe), s. f. – Cablu electric. Germ. Litze (Candrea). Sec. XX.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
líță s. f., g.-d. art. líței; pl. líțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink