Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: locupleta (verb tranzitiv) , locupletare (substantiv feminin)   
LOCUPLETÁRE s.f. (Liv.) Îmbogățire. [< locupleta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
locupletáre s. f., g.-d. art. locupletării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LOCUPLETÁ vb. I. tr. (Latinism) A îmbogăți. [Cf. it., lat. locupletare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LOCUPLETÁ vb. tr. a îmbogăți. (< lat. locupletare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
locupletá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. locupleteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)