LOGÓDNĂ, logodne, s. f. Ceremonie prin care un bărbat și o femeie se angajează să se căsătorească; legământ solemn, promisiune de căsătorie între logodnici; credință. ♦ Petrecere organizată cu prilejul acestei ceremonii. ♦ Intervalul de timp dintre această ceremonie și nuntă. – Din sl. lagodĩnŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LOGÓDNĂ s. (reg.) ciaiz, tocmă, tocmeală, (Transilv. și Bucov.) credință, încredințare, (înv.) arăvon, așezământ, logodință, sponsalie. (~ unor tineri.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
logódnă s. f., g.-d. art. logódnei; pl. logódne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LOGÓDNĂ ~e f. 1) Ceremonie prin care un tânăr și o tânără se angajează solemn să se căsătorească, făcând schimb de verighete. 2) Promisiune solemnă făcută de logodnici. 3) Petrecere organizată cu acest prilej. 4) Perioadă cuprinsă între această ceremonie și nuntă. [G.-D. logodnei] /<sl. logodinu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink