LÓJNIȚĂ, lojnițe, s. f. (Reg.) Leasă de nuiele pe care se usucă sau se afumă fructele, cașul etc.; cuptor (sau groapă) peste care se pune această leasă. [Var.: lóșniță, lózniță s. f.] – Cf. ucr. ložnyc' a.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÓJNIȚĂ s. v. leașă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lójniță (lójnițe), s. f. – Leasă de nuiele, coșer pentru uscat sau afumat fructele. – Var. lozniță. Sl. ložĭnica „pat”, cf. bg., sb. ložnica „pat, culcuș”, der. din sl. ložiti „a pune” și nu (cum gîndesc Cihac și Tiktin) din sl. loza „lăstar”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
lójniță s. f., g.-d. art. lójniței; pl. lójnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink