LUCIÓS, -OÁSĂ, lucioși, -oase, adj. 1. (Despre obiecte) Care lucește; strălucitor, sclipitor, lucitor, luciu. 2. (Despre surse de lumină) Care răspândește lumină; care strălucește, lucitor. ♦ (Despre ochi) Cu reflexe strălucitoare; lucitor. – Luciu + suf. -os.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LUCIÓS adj. 1. v. sclipitor. 2. lucitor, scânteietor, sclipitor, (rar) luciu, (înv.) sclivisit. (Un material ~.) 3. v. lustruit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
luciós adj. m. (sil. -cios), pl. lucióși; f. sg. lucioásă, pl. lucioáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LUCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are luciu; care sclipește. /luciu + suf. ~os
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink