LUCRUȘÓR, lucrușoare, s. n. Diminutiv al lui lucru. – Lucru + suf. -ușor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
lucrușór s. n. (sil. -cru-), pl. lucrușoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink