LÚMEN, (1) lumeni, s. m. (2) lumene, s. n. 1. S. m. Unitate de măsură a fluxului luminos. 2. S. n. Canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. – Din fr. lumen.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÚMEN s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a fluxului luminos emis de către o sursă punctiformă cu intensitatea de o candelă în unitatea de unghi solid de 1 steradian. // s.n. Canal al unui organ cavitar sau al unor fibre textile. ♦ Cavitatea celulară. [< fr. lumen, cf. lat. lumen – lumină].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LÚMEN I. s. m. unitate de măsură a fluxului luminos, egală cu fluxul emis de o sursă punctiformă și izotropă cu intensitatea de o candelă într-un unghi solid de 1 steradian. II. s. n. deschidere a unui organ anatomic cavitar sau a unor fibre de plante. (< fr., lat. lumen)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
lúmen (fiz.) s. m., pl. lúmeni; simb. lm
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
lúmen (anat.) s. n., pl. lúmene
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LÚMEN1 ~e n. Spațiu din interiorul unui canal cavitar. /<fr. lumen
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LÚMEN2 ~i m. Unitate de măsură a intensității fluxului luminos. /<fr. lumen
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink