Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: luntre (pl. -ri) (substantiv feminin) , luntri (verb)   
LUNTRÍ, luntresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A pluti cu luntrea; a vâsli. – Din luntre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LUNTRÍ vb. v. lopăta, vâsli.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
luntrí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. luntrésc, imperf. 3 sg. luntreá; conj. prez. 3 sg. și pl. luntreáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LÚNTRE, luntre, s. f. Ambarcație cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosită pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva. [Pl. și: luntri] – Lat. *lunter, -tris (= linter).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LUNTRÍ ~ésc intranz. rar A trage la vâsle (făcând să înainteze luntrea); a vâsli; a lopăta. /Din luntre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
lúntre s. f., g.-d. art. lúntrii; pl. luntri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
LÚNTRE s. v. barcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)