LĂMÂÍȚĂ, lămâițe, s. f. 1. Arbust ornamental cu flori mici de culoare albă, ale cărui frunze, frecate în mână, răspândesc un miros de lămâie (Philadelphus coronarius). 2. Floare artificială de ceară albă, din care se fac coronițe și buchețele pentru mirese și cocarde pentru cei care participă la nuntă. – Lămâie + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LĂMÂÍȚĂ s. v. cimbru, melisă, pitacu-dra-cului, roiniță, sirinderică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lămâíță s. f., g.-d. art. lămâíței; pl. lămâíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LĂMÂÍȚĂ ~e f. 1) Arbust ornamental cu flori mici, albe, ale cărui frunze, frecate în mână, răspândesc un miros plăcut. 2) Floare artificială de culoare albă din care se fac coronițe și buchete pentru mirese. /lămâie + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink