Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MĂCĂLEÁNDRU, măcălendri, s. m. Pasăre mică migratoare și cântătoare, cu penajul cenușiu și cu fruntea, părțile laterale ale capului, ale gâtului și pieptului roșii-galbene (Erithacus rubecula rubecula).Cf. ucr. makoliandra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂCĂLEÁNDRU s. (ORNIT.) 1. (Erithacus rubecula rubecula) gușă-roșie, (reg.) pietruș, prigoare. 2. (Rubecula familiaris) (reg.) prigorie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măcăleándru (măcăléndri), s. m. – Albinărel (Acanthis cannabina). Origine îndoielnică. În general e considerat der. din rut. makoljandra (Tiktin; Candrea), pol. makolagwa; dar aceste cuvinte par provenite din rom. Scriban propune un χαμαί ϰάλανρδος „o specie de ciocîrlie”, care este puțin probabil (der. directă din ngr. ϰάλανδρος, Philippide, Principii, 151, nu explică fonetismul). Numai în Mold.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
măcăleándru s. m. (sil. -lean-), art. măcăleándrul; pl. măcăléndri, art. măcăléndrii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂCĂLEÁNDRU ~éndri m. Pasăre migratoare, cântătoare, de talie mică, cu penaj cafeniu pe spate și roșiatic pe piept, care se hrănește cu insecte. /cf. ucr. makoliandra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2017 DEX online (http://dexonline.ro)