Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MẮDUVĂ s. f. 1. Substanță moale, de culoare gălbuie sau roșie, aflată în canalul oaselor, care ajută la formarea sângelui și a țesutului osos. ◊ Măduva spinării = parte a sistemului nervos central aflată în interiorul coloanei vertebrale, care coordonează reflexele necondiționate somatice și vegetative medulare; rahis. ◊ Loc. adv. Până în măduvă sau până în (sau la) măduva oaselor = până în adâncul ființei, al sufletului; profund, adânc. 2. Zona interioară, centrală, moale a tulpinii plantelor; inima (tulpinii); p. restr. sevă, mâzgă. 3. Fig. (Rar) Partea esențială a unui lucru, fondul unei probleme, al unei opere etc.; esență, miez. – Lat. medulla.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂDUVĂ s. 1. (ANAT.) măduva spinării = rahis. 2. (BOT.) inimă. (~ a tulpinii unui copac.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂDUVĂ s. v. esență, fond, materie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mădúvă s. f. – Miez, esență. – Var. (Trans., Banat) mădu(h)ă. Mr. măduă, megl. miduă. Lat. medŭlla (Pușcariu 1013; Candrea-Dens., 1114; REW 5463), cf. it. midolla, v. fr. meolle, (fr. moelle), prov. mezola, sp. meollo, port. miola. Pentru fonetism (măduă, cu suprimarea hiatului prin intermediul lui ν), cf. văduvă.Der. măduvos, adj. (care are multă măduvă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
măduvă s. f., g.-d. art. măduvei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MẮDUVĂ ~e f. 1) anat. Substanță moale care se află în cavitățile oaselor (la vertebrate și la om). ~a spinării. ◊ Până în (sau la) ~a oaselor până în adâncul sufletului, al ființei; la maximum. 2) Substanță vegetală moale din interiorul tulpinilor și rădăcinilor unor plante. /<lat. medulla
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)