Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: mălura (verb) , mălurare (substantiv feminin)   
MĂLURÁRE, mălurări, s. f. Faptul de a se mălura [Var.: măluríre s. f.] – V. mălura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂLURÁ, pers. 3 mălurează, vb. I. Refl. (Despre cereale) A se umple de mălură (1), a se înnegri din cauza mălurei, a se îmbolnăvi de mălură. – Din mălură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE MĂLURÁ se ~eáză intranz. A se îmbolnăvi de mălură; a fi atins de mălură. /Din mălură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
mălurá vb., ind. prez. 3 sg. mălureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)