Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MĂRÍE, mării, s. f. (Înv.) 1. (Urmat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Termen de reverență la adresa unui monarh, a unui domnitor, a unui boier etc.; înălțime, domnie, maiestate. 2. Situație înaltă, rang, demnitate, putere. ♦ Slavă, onoare, cinste, glorie. 3. Îngâmfare, trufie, mândrie, fală. – Mare + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂRÍE s. (mai ales art.) domnie, înălțime, maiestate, (înv.) mărime, mărire. (~ sa nu vă poate primi.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂRÍE s. v. aroganță, boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, cinste, cinstire, dimensiune, elogiu, fală, forță, fudulie, glorie, grandoare, infatuare, intensitate, înfumurare, îngâmfare, laudă, măreție, mărime, mărire, măsură, mândrie, omagiu, orgoliu, preamărire, preaslăvire, proporție, proslăvire, putere, semeție, slavă, slăvire, splendoare, strălucire, tărie, trufie, vaca-domnului, vanitate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măríe s. f., art. măría, g.-d. art. măríei, pl. măríi, art. măríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂRÍE ~i f. înv. 1) (urmat de un pronume posesiv) Termen reverențios, care era folosit la adresa unei persoane de rang înalt; maiestate. 2) Poziție socială înaltă. /a mari + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MĂRIA-PÓPII s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Măría ta (sa, voástră) s. f. art. + adj., g.-d. Măríei tále (sále, voástre); pl. Măríile voástre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
Măríile lor s.f. pl. art. + pr., g.-d. Măríilor lor
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)