Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: mărunți (verb tranzitiv) , mărunțit (adjectiv)   
MĂRUNȚÍT s. n. Faptul de a mărunți.V. mărunți.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂRUNȚÍT adj. 1. fărâmițat, sfărâmat. (Un aliment ~.) 2. v. pisat. 3. v. tocat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂRUNȚÍT s. v. tocare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mărunțít s. n. (pl. mărunțite în loc. pe ~)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂRUNȚÍ, mărunțesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a fărâmița, a rupe, a împărți, a sfărâma în bucăți mici; a pisa. ◊ Loc. adv. Pe mărunțite = cu mișcări scurte și repezi. – Din mărunt.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A MĂRUNȚÍ ~ésc tranz. A desface în bucăți mărunte (tăind, sfărâmând, rupând etc.). /Din mărunt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MĂRUNȚÍ vb. 1. a fărâmița, a sfărâma, (rar) a amănunți, (Ban. și prin Transilv.) a mleci. (A ~ un aliment în gură.) 2. v. pisa. 3. v. toca. 4. (reg.) a mărunțeli, a mărunțișa. (Taie mărunt sau ~.) 5. a pasa, a zdrobi. (A ~ legume, fructe.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mărunțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mărunțésc, imperf. 3 sg. mărunțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. mărunțeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)