Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
MĂSURÁRE, măsurări, s. f. Acțiunea de a (se) măsura; determinare a valorii unei mărimi; măsură (I, 1), măsurătoare, măsurat1. – V. măsura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂSURÁRE s. 1. măsurat, măsurătoare, (înv. și pop.) măsură, (înv. și reg.) măsoriște, măsuriș, (înv.) măsurătură. (~ ariei unui loc.) 2. v. cal-culare. 3. v. evaluare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂSURÁRE s. v. cântărire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măsuráre s. f., g.-d. art. măsurării; pl. măsurări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂSURÁ, măsór, vb. I. I. Tranz. 1. A determina cu instrumente sau cu aparate de măsură, etaloane etc., valoarea unei mărimi (lungime, masă, greutate, tensiune electrică etc.); a lua măsura; spec. a cântări. ♦ (Rar) A aplica pedepse, lovituri etc. ◊ Expr. (Glumeț) A măsura pe cineva (sau a măsura cuiva ceva) pe spinare = a bate, a lovi (pe cineva). 2. A evalua, a aprecia valoarea, mărimea. ◊ Expr. (Reg.) A-i măsura cuiva vorba cu îmblăciul, se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbește nedeslușit. 3. A străbate (pe jos), a parcurge de la un capăt la altul un spațiu, o distanță. 4. A cuprinde cu ochii, a cerceta cu privirea o distanță, un loc; a scruta. ♦ A privi pe cineva cu atenție; a privi disprețuitor sau amenințător. II. Fig. 1. Tranz. A cântări, a modera, a înfrâna cuvintele, gesturile, manifestările etc. 2. Refl. și tranz. A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al forței fizice, intelectuale etc. ◊ Expr. (Tranz.) A-și măsura puterile = a se lua la întrecere în luptă. – Lat. mensurare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A MĂSURÁ măsór 1. tranz. 1) (valori, mărimi fizice) A stabili prin comparare cu o unitate de măsură etalon de aceeași speță. ~ cu metrul. ◊ ~ din ochi (sau cu ochiul) a) a măsura cu aproximație, fără a folosi instrumente sau aparate de măsură; b) a privi (pe cineva) din cap până-n picioare; a examina cu atenție. 2) (spații, distanțe etc.) A străbate (pe jos) de la un capăt la altul. 4) (cuvinte, expresii etc.) A utiliza în mod echilibrat; a cumpăni. 2. intranz. A avea drept măsură. /<lat. mensurare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE MĂSURÁ mă măsór intranz. (despre persoane) A se compara (unul cu altul) printr-o probă (intelectuală, de forță fizică etc.). /<lat. mensurare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MĂSURÁ vb. 1. v. calcula. 2. v. evalua. 3. v. examina. 4. v. parcurge. 5. v. întrece. 6. v. lupta. 7. v. compara.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂSURÁ vb. v. chibzui, cântări.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂSURÁR s. v. metru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂSURĂ ÎMPREJÚR s. v. circumferință, perimetru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măsurá vb., ind. prez. 1 sg. măsór, 3 sg. și pl. măsoáră
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)