Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MAGNEZÍT s. n. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. [Var.: magnezítă s. f.] – Din fr. magnésite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MAGNEZÍT n. Silicat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, cu luciu sticlos, solubil în acizi, folosit în industria materialelor de construcție. /<fr. magnésite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MAGNEZÍT s.n. Carbonat natural de magneziu. [Var. magnezită s.f. / < fr. magnésite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MAGNEZÍT s. n. carbonat natural de magneziu, pentru cărămizi refractare, izolatoare electrice etc.; giobertit. (< fr. magnésite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MAGNEZÍT s. (MIN.) (pop.) spumă-de-mare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
magnezít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MAGNEZÍT (MAGNEZÍTĂ) s. f. (‹ fr. {i}) s. n. Carbonat natural de magneziu, care cristalizează în sistemul romboedric; apare în mase grăunțoase, compacte, de culoare albă-cenușie; este un mineral refractar, utilizat în metalurgie, industria cimentului, electrotehnică, alimentară, a cauciucului etc.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)