Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MALÍȚIE, maliții, s. f. (Livr.) Înclinarea de a fi malițios; răutate, malițiozitate. ♦ Vorbă, atitudine, glumă răutăcioasă. [Var.: malițiúne s. f.] – Din fr. malice, lat. malitia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MALÍȚIE f. 1) Înclinare spre rău; stare de spirit constând în plăcerea de a face rău. 2) Acțiune sau fapt răutăcios. [G.-D. maliției; Sil. -ți-e] /<fr. malice, lat. malitia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MALÍȚIE s.f. (Liv.) Atitudine, vorbă răutăcioasă, ironică; malițiozitate. [Gen. -iei, var. malițiune s.f. / cf. lat. malitia, fr. malice].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MALÍȚIE s. f. malițiozitate. ◊ vorbă sau atitudine răutăcioasă. (< fr. malice, lat. matitia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MALÍȚIE s. v. răutate.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Maliție ≠ mărinimie
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
malíție (malíții), s. f. – Viclenie, răutate. Fr. malice.Der. malițios, adj., din fr. malicieux; malițiozitate, s. f. (răutate).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
malíție s. f. (sil. -ți-e), art. malíția (sil. -ți-a), g.-d. art. malíției; (fapte) pl. malíții, art. malíțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)