MANCIURIÁN, -Ă, manciurieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Manciuriei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Manciuriei sau populației ei, privitor la Manciuria sau la populația ei, originar din Manciuria. {Pr.: -ri-an] – Manciuria (n. pr.) + suf. -ean.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MANCIURIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Manciuria. ◊ (s. f.) limbă tunguză vorbită de manciurieni. (< Manciuria + -ian)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
manciurián s. m., adj. m. (sil. -ciu-ri-an), pl. manciuriéni (sil. -ri-eni); f. sg. manciuriánă, g.-d. art. manciuriénei, pl. manciuriéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink