Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
MÁNDEA s. f. invar. (Arg.) Persoana care vorbește, care se adresează cuiva. – Din țig. mande.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÁNDEA s. art. v. subsemnatul.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mándea pron. – Eu, eu însumi. Țig. mande (Graur 166; Juilland 167), care este dativul lui me „eu”; cf. țig. sp. man mende „eu” (Besses 104; Claveria, NRFH, III, 267; Claveria 165). Cuvînt de argou.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mándea s. m. invar., g.-d. lui mándea
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink