Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MANDOLÍNĂ, mandoline, s. f. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță boltită și din patru coarde metalice duble, care se pun în v******e prin atingere cu o pană (de celuloid) sau prin ciupire. – Din fr. mandoline. Cf. it. mandolina, germ. Mandoline.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MANDOLÍNĂ s.f. Instrument muzical cu coarde duble de metal, care sunt puse în v******e cu degetele sau cu o pană. [Cf. fr. mandoline, it. mandolina].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MANDOLÍNĂ s. f. instrument muzical din familia lăutei, cu cutia de rezonanță foarte boltită și corzi duble de metal, puse în v******e cu un plectru. (< fr. mandoline, it. mandolina)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mandolínă (mandolíne), s. f. – Instrument muzical. – mr. mandolina. Fr. mandoline, it. mandolina.Der. mandolinist, s. m. (cîntăreț la mandolină; dandi; crai, donjuan).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mandolínă s. f., g.-d. art. mandolínei; pl. mandolíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MANDOLÍNĂ ~e f. Instrument muzical constând dintr-o cutie de rezonanță boltită și coarde metalice duble, care produc sunete prin atingerea lor cu o pană sau cu degetele. /<fr. mandoline, it. mandolina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)