Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MANTÉLĂ, mantele, s. f. (Înv.) 1. Haină lungă, mai scurtă decât mantaua, purtată de femei peste rochie; mantilă. 2. Mantie. – Var. mantél, din it. mantello. Cf. rus. mantel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MANTÉLĂ s.f. Manta scurtă cu care femeile își acopereau umerii și brațele. ♦ Mantie. [Var. mantel s.n. / < it. mantello, rus. mantel, germ. Mantel, cf. lat. mantellum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MANTÉLĂ s. f. mantilă (1). (< it. mantello)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MANTÉLĂ s. (înv.) mantăl, mantilă. (Ea purta o ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MANTÉLĂ s. v. mantie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mantélă s. f., g.-d. art. mantélei; pl. mantéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)