MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MANUFACTURIÉR, -Ă adj. Referitor la manufactură (1), producător de manufactură (2) [în DN]. // s.m. și f. Proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură. [Pron. -ri-er. / cf. fr. manufacturier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MANUFACTURIÉR, -Ă I. adj. referitor la manufactură (1), care produce manufactură (3). II. s. m. f. patron al unei manufacturi (2). (< fr. manufacturier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MANUFACTURIÉR adj. (înv.) manufacturial. (Pro-ducție ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
manufacturiér adj. m., s. m. (sil. -ri-er), pl. manufacturiéri; f. sg. manufacturiéră, pl. manufacturiére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MANUFACTURIÉR ~ă (~i, ~e) Care ține de manufactură; propriu manufacturii. [Sil. -ri-er] /<fr. manufacturier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink