Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
MARDÍ, mardesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A trage cuiva o bătaie zdravănă; a bate, a lovi (zdravăn). – Din țig. mardo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MARDÍ vb. v. atinge, bate, lovi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mardí (mardésc, mardít), vb. – A bate, a chelfăni. Țig. mar-, participiul mardo „a lovi” (Bogrea, Dacor., I, 280; Graur 168; Juilland 167). Cuvînt de argou, ca și der. mardeală, s. f. (bătaie); mardeiaș, s. m. (bătăuș). Din același participiu provine țig. mardo, pl. marde „căldărușă”, de unde argoticul mardei, s. m. pl. (bani) cu sing. reconstituit mardeu, s. m. (monedă de un leu).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mardí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mardésc, imperf. 3 sg. mardeá; conj. prez. 3 sg. și pl. mardeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A MARDÍ ~ésc tranz. pop. A bate foarte tare; a chelfăni. /<țig. mardo
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)