Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: marginaliza (verb tranzitiv) , marginalizare (substantiv feminin)   
MARGINALIZÁRE, marginalizări, s. f. Acțiunea de a marginaliza și rezultatul ei. – V. marginaliza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
marginalizáre s. f., pl. marginalizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MARGINALIZÁ, marginalizez, vb.I Tranz. și refl. 1. A (se) situa la marginea unui obiect, a unui fenomen etc. 2. Tranz. A diminua, a reduce (pe nedrept) valoarea, importanța unei persoane, a unui lucru, a unei idei prin neglijare în mod voit, prin neluare în seamă. – Marginal + suf. -iza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A MARGINALIZÁ ~éz tranz. 1) A face să se marginalizeze. 2) (persoane) A desconsidera neglijând în mod voit. /marginal + suf. ~iza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE MARGINALIZÁ mă ~éz intranz. A se situa la marginea unui obiect, unui fenomen etc. /marginal + suf. ~iza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MARGINALIZÁ vb. I. tr., refl. a (se) situa la marginea unui obiect, a unui fenomen etc. II. tr. a da la o parte, a diminua (pe nedrept) valoarea cuiva sau a ceva prin neglijare, în mod voit; a periferiza. (< fr. marginaliser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
marginalizá vb., ind. prez. 1 sg. marginalizéz, 3 sg. și pl. marginalizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)