Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MARSUPIÁL, marsupiale, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere inferioare, a căror femelă are o pungă abdominală în care își ține puii după naștere; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. [Pr.: -pi-al] – Din fr. marsupial.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MARSUPIÁL, -Ă I. adj. 1. (despre animale) a cărui femelă își poartă puii în marsupiu. 2. (anat.; despre organe) în formă de pungă. II. s. n. pl. ordin de mamifere cu marsupiu, din Australia. (< fr. marsupial)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
marsupiál s. m. (sil. -pi-al), pl. marsupiáli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MARSUPIÁL marsupiale n. 1) la pl. Ordin de mamifere vivipare, a căror femelă își poartă puii în marsupiu (reprezentanți: cangurul, ursul-australian, sariga). 2) Animal din acest ordin. [Sil. -pi-al] /<fr. marsupial
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MARSUPIÁLE s.n. pl. Ordin de animale mamifere din Australia, ale căror femele au sub pântece o pungă în care își țin puii când sunt mici; (la sg.) animal din acest ordin. // adj. 1. (Despre animale) A cărui femelă își poartă puii în marsupiu. 2. (Anat.; despre organe) În formă de pungă. [Sg. marsupial, pron. -pi-a-. / < fr. marsupial, lat. marsupium, cf. gr. marsipion – pungă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)