MASTICÁȚIE, masticații, s. f. Mestecarea alimentelor în gură cu ajutorul limbii, al dinților și al mușchilor masticatori; masticare. – Din fr. mastication.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MASTICÁȚIE s.f. Mestecarea alimentelor în gură; masticare. [Gen. -iei, var. masticațiune s.f. / < fr. mastication, cf. lat. masticare – a mesteca].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MASTICÁȚIE s. f. masticare (1). (< fr. mastication)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
masticáție s. f. (sil. -ți-e), art. masticáția (sil. -ți-a), g.-d. art. masticáției; pl. masticáții, art. masticáțiile (sil. -ți-i)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MASTICÁȚIE ~i f. Mestecare a alimentelor în cavitatea bucală. /<fr. mastication
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink