MAZÉTĂ, mazete, s. f. (Fam.) Jucător prost, neîndemânatic (la unele jocuri de noroc, la biliard etc.) – Din fr. mazette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MAZÉTĂ s.f. Jucător slab, care face greșeli la jocul de cărți, la biliard etc.; (p. ext.) ageamiu, neîndemânatic. [< fr. mazette].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MAZÉTĂ s. f. jucător slab (la jocul de cărți, la biliard etc.); (p. ext.) ageamiu. (< fr. mazette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mazétă (mazéte), s. f. – Ageamiu (la joc de cărți). Fr. mazette.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mazétă s. f., pl. mazéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MAZÉTĂ ~e f. fam. (la unele jocuri de noroc, la biliard) Jucător prost, neîndemânatic. /<fr. mazette
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink