Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MEȘÍNĂ, meșine, s. f. Piele de oaie sau de capră, tăbăcită (folosită pentru căptușirea încălțămintei, a articolelor de marochinărie, la legătoria de cărți etc.). – Din tc. meșın.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
meșínă (-ni), s. f. – Piele tăbăcită. – Mr. mișine, megl. mișin. Tc. meșin, din per. mῑš „oaie” (Șeineanu, II, 258; Lobel 63; Lokotsch 1469a), cf. ngr. μεσίνι, bg. mešin, rus. mešina.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
meșínă s. f., g.-d. art. meșínei; pl. meșíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MEȘÍNĂ ~e f. Piele de oaie sau de capră tăbăcită, folosită, mai ales, la căptușirea încălțămintei. /<turc. meșin
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)