Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: media (substantiv feminin) , medio   
MEDIO- elem. „mediu, intermediar”. (< fr. médio-, cf. la. medius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MÉDIA2 s. f. Presă scrisă și audiovizuală. [Pr.: -di-a] – Din fr. média, engl. media.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) | Permalink
MEDIÁ, mediez, vb. I. Tranz. A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state; a face un act de mediație. [Pr.: -di-a] – Din lat. mediare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂTLÁGINĂ, pătlagini, s. f. Gen de plante erbacee cu frunzele de obicei ovale, dispuse în rozetă la baza tulpinii, cu flori grupate în spice, de culoare roz sau albăstrui, folosite în medicină datorită unor calități expectorante și a unor proprietăți care accelerează cicatrizarea rănilor (Plantago); plantă care aparține acestui gen. – Lat. plantago, -ginis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂCOVÍNĂ, răcovine, s. f. 1. Mică plantă erbacee târâtoare, cu flori mici, albe sau albe-verzui și cu fructul o capsulă lunguiață (Galium rotundifolium). 2. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu flori albe, cu petalele mai scurte decât sepalele, folosită în medicina populară (Stellaria media). [Var.: răcuínă, răcoínă s. f.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A MEDIÁ ~éz tranz. (înțelegeri, acorduri între părți) A interveni în calitate de intermediar pentru a înlesni; a pune la cale, contribuind la realizare; a mijloci. [Sil. -di-a] /<lat. mediare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂTLÁGINĂ ~i f. Plantă erbacee cu frunze mari, ovale, dispuse în rozetă, și cu inflorescență în formă de spic în vârful unei codițe lungi, folosită în scopuri medicinale. /<lat. plantago, ~ginis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂCOVÍNĂ ~e f. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare și păroasă, cu frunze alungite, cu flori mici albe și cu fructul o capsulă. [G.-D. răcovinei] /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
TREMURĂTOÁRE ~óri f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina de tip pai, cu flori dispuse în spiculețe și cu frunze lanceolate care tremură la adierea vântului. /a tremura + suf. ~toare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MEDIÁ vb. I. intr. A mijloci o înțelegere; a face demersuri în vederea aplanării sau a prevenirii unui conflict dintre două sau mai multe state. [Pron. -di-a. / < lat. mediare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MEDIÁ vb. intr. a mijloci, a face un act de mediație. (< lat. mediare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
média1 (presă scrisă și audiovizuală) s. f. (în ~), art. média (~ actuală), g.-d. art. médiei (prin intermediul ~)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
MEDIÁ vb. v. mijloci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂTLÁGINĂ s. (BOT.) 1. (Plantago major) (reg.) minciună, iarba-bubei, iarbă-de-cale, iarbă-grasă-de-grădină, iarbă-mare, limba-boului, limba-oii, plăcințica-vacii. 2. (Plantago lanceolata) (reg.) căruțele (pl.), limbariță, coada-șoricelului, iarba-tăieturii, limba-bălților, limba-broaștei, limba-oii, limba-șarpelui. 3. (Plantago media) (reg.) iarbă-de-cale, limba-mânzului, limba-oii. 4. (Plantago gentianoides) (reg.) limba-oii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂCOVÍNĂ s. (BOT.; Stellaria media) (reg.) aurică, cuișoriță, ghețișoară, rocoțel, scânteiuță, coadă-de-găină, iarba-găinii, iarbă-de-păsări, steluța-fetei, steluță-albă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RĂCOVÍNĂ s. v. mierluță, rocoțea, scân-teioară, scânteiuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TREMURĂTOÁRE s. (BOT.; Briza media) (reg.) părășin, iarba-iepurelui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. mediéz, 3 sg. și pl. mediáză, 1 pl. mediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. mediéze; ger. mediínd (sil. -di-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pătlágină s. f. (sil. -tla-), g.-d. art. pătláginii; pl. pătlágini
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
răcovínă s. f., g.-d. art. răcovínei; pl. răcovíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
tremurătoáre (plantă) s. f., g.-d. art. tremurătórii; pl. tremurătóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IN MEDIO STAT VIRTUS (lat.) virtutea se află la mijloc – Sentință a scolasticii medievale, avându-și originea în doctrina etică a lui Aristotel.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)