MELEÁN, meleni, adj., s. m. (Reg.) 1. Adj. (Om) înalt și voinic; vlăjgan. 2. S. m. Fecior, flăcău. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MELEÁN s. v. fecior, flăcău, tânăr.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
meleán s. m., pl. meléni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink