Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MELEGÁR1, melegare, s. n. (Reg.) Loc special amenajat pe un strat de gunoi de grajd, în care se cultivă răsadurile; răsadniță. – Din magh. melegágy.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MELEGÁR2, melegare, s. n. Bazin de lemn în care cade minereul sfărâmat din șteampurile țărănești. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MELEGÁR s. v. gloabă, mârțoagă, pătul, răsadniță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
melegár (melegáre), s. n. – (Trans.) Strat de băligar sau de îngrășămînt. Mag. melegágy (Cihac, II, 514; Gáldi, Dict., 144); este evidentă încrucișarea cu bălegar.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
melegár (răsadniță, bazin de lemn în care cade minereul) s. n., pl. melegáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)