Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MENÁDĂ, menade, s. f. (Mitol.) Bacantă; fig. femeie exaltată, nestăpânită. – Din fr. ménade.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MENÁDĂ s.f. Bacantă; (fig.) femeie exaltată, furioasă. [< fr. ménade, cf. gr. mainas < mainesthai – a fi furios].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MENÁDĂ s. f. 1. bacantă. 2. (fig.) femeie exaltată, furioasă. (< fr. ménade)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MENÁDĂ s. v. bacantă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
menádă s. f., g.-d. art. menádei; pl. menáde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MENÁDĂ ~e f. mit. Preoteasă a zeului Bachus; bacantă. /<fr. ménade
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)