Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MÉTRU, metri, s. m. 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcătuit dintr-o riglă, bandă gradată de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) și divizat în centimetri și milimetri, cu care se măsoară lungimile. ♦ Bucată de lemn (de foc) lungă de aproximativ un metru (1); stivă de lemne (de foc) egală cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; p. ext. ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. – Din fr. mètre, lat. metrum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÉTRU1 s.m. 1. Unitate de măsură a lungimii din sistemul metric, care reprezintă a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. Instrument de măsură făcut din lemn, din metal etc. având lungimea de un metru (1). [< fr. mètre, cf. gr. metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MÉTRU2 s.m. 1. Picior de vers ritmic în versificația greco-latină, determinat de un grup de silabe lungi și scurte. ♦ Numărul de silabe și cezura necesară pentru a forma un gen de vers în versificația modernă. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. [Pl. -ri. / < fr. mètre, cf. lat. metrum, gr. metron].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
-METRU Element secund de compunere savantă, cu semnificația unității de măsură „metru1 (1) [în DN]”. [Cf. gr. metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MÉTRU1 s. m. 1. unitate fundamentală de măsură pentru lungime, a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. riglă, bandă gradată de lemn, de metal etc., cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; (p. ext.) ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organizării duratelor sunetelor după succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm, cadență, măsură. (< fr. mètre, lat. metrum, gr. metron)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
-MÉTRU2 elem. metr1(o)-. ()
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
-MÉTRU3 elem. metr2(o)-.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MÉTRU s. 1. (înv.) măsurar. (~ pentru calculat lungimile.) 2. v. ritm.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
métru s. m. (sil. -tru), art. métrul; pl. métri, art. métrii; simb. m
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÉTRU ~i m. 1) Unitate de măsură a lungimii, egală cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de măsură a lungimii egală cu această unitate. /<fr. métre, lat. metrum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
Q-METRU (‹ fr.) s. n. (TELEC.) Instrument pentru măsurarea factorului de calitate (egal cu raportul dintre impedanță și rezistență) al bobinelor sau al circuitelor de înaltă frecvență.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)