Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MÍGMĂ, migme, s. f. (Înv.) Amestec de liant, agregat mărunt și apă, asemănător mortarului, în care se pune cărămidă pisată și care este folosit în zidărie. – Din ngr. migma, lat. migma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
mígmă s. f. – Ceară veche. Ngr. μίγμα „amestec”. Termen ecleziatic.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mígmă s. f., g.-d. art. mígmei; pl. mígme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)