Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: milostiv (adjectiv) , milostivi (verb)   
MILOSTIVÍ, milostivesc, vb. IV. Refl. A fi cuprins de milă1, a i se face milă1 (de cineva); a se îndura, a se îndupleca; a se înduioșa. – Din milostiv.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MILOSTIVÍ vb. v. îndura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
milostiví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. milostivésc, imperf. 3 sg. milostiveá; conj. prez. 3 sg. și pl. milostiveáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MILOSTÍV, -Ă, milostivi, -e, adj., s. f. 1. Adj. Milos, îndurător; binevoitor, îngăduitor, iertător; p. ext. bun, blând. ♦ (Substantivat, m.) Epitet dat lui Dumnezeu. 2. Adj. Darnic, generos. 3. S. f. (Bot.) Veninariță. – Din sl. milostivŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE MILOSTIVÍ mă ~ésc intranz. A fi milostiv; a manifesta milă. /Din milostiv
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MILOSTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care manifestă milă; sensibil la suferințele și nenorocirile altora; milos; îndurător; cruțător. 2) Care vădește bunătate și căldură sufletească; blajin. /<sl. milostivu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MILOSTÍV adj. 1. v. bun. 2. binevoitor, compătimitor, îngăduitor, înțelegător, mărinimos, milos, (înv.) milosârd, priincios, priitor. (S-a arătat ~ față de nevoile lor.) 3. v. caritabil. 4. v. iertător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MILOSTÍVĂ s. v. avrămeasă, avrămească, veninariță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Milostiv ≠ nemilostiv
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
milostív adj. m., pl. milostívi; f. sg. milostívă, pl. milostíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
milostívă (bot.) s. f., g.-d. art. milostívei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)