Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: mimic (adjectiv) , mimică (substantiv feminin)   
MÍMICĂ f. 1) Artă de exprimare a gândurilor și a sentimentelor prin gesturi sau prin modificarea expresiei feței. 2) Ansamblu de gesturi și de modificări ale fizionomiei care însoțește sau înlocuiește limbajul verbal. 3) rar Ansamblu de trăsături specifice feței; expresie a feței; fizionomie; chip; figură. [G.-D. mimicii] /<fr. mimique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MÍMICĂ s.f. Arta de a exprima prin gesturi (mai ales prin expresia feței) sentimente și idei; (p. ext.) expresie a feței. [< fr. mimique, it. mimica].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
mímică s. f., g.-d. art. mímicii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÍMIC, -Ă, mimici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Arta de a exprima pe scenă, prin mișcările feței (și prin gesturi), sentimente și idei. ♦ Ansamblu de modificări ale fizionomiei, care exteriorizează anumite sentimente sau gânduri; expresie a feței, mină2. 2. Adj. Care se referă la mim (2) sau la mimică (1); de mim (2). – Din fr. mimique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÍMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de mim sau de mimică; propriu mimului sau mimicii. Poezie ~că. /<fr. mimique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MÍMIC, -Ă adj. Referitor la mim sau la mimică; de mim. [Cf. fr. mimique, lat. mimicus, gr. mimikos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MÍMIC, -Ă I. adj. referitor la mim, la mimică. II. s. f. expresie a feței. ◊ arta de a exprima sentimente și idei prin expresia feței și prin gesturi. (< fr. mimique, lat. mimicus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mímic adj. m., pl. mímici; f. sg. mímică, pl. mímice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)