Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MINDÍR, mindire, s. n. (Reg.) 1. Saltea umplută cu paie. 2. Plapumă; cuvertură. 3. Haină scurtă de iarnă, în portul popular, cu mâneci, vătuită și trasă la mașină. – Din tc. minder.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MINDÍR s. (reg.) păier, străjac. (Doarme pe un ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mindír (mindíre), s. n. – (Mold.) Saltea de paie. – Mr., megl. minder. Tc. minder (Roesler 599; Șeineanu, II, 260; Berneker, II, 59; Lokotsch 1464a; Ronzevalle 165), cf. ngr. μεντέρι, alb., sb. minder, bg. mender.Der. mindirigiu, s. m. (plăpumar, tapițer).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mindír s. n., pl. mindíre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MINDÍR ~e n. reg. 1) Saltea umplută cu paie. 2) Învelitoare de pat; cuvertură. /<turc. minder
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)