MINERALOGÍE s. f. Disciplină geologică fundamentală care se ocupă cu studierea structurii, caracterelor morfologice, fizice și chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a acestora și a asociațiilor lor naturale. – Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĩa, fr. minéralogie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MINERALOGÍE f. Ramură a geologiei care se ocupă cu studiul mineralelor. /<germ. Mineralogie, rus. mineraloghiia, fr. minéralogie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MINERALOGÍE s.f. Știință care studiază structura, compoziția și proprietățile fizice și chimice ale mineralelor. [Gen. -iei. / cf. fr. minéralogie, germ. Mineralogie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MINERALOGÍE s. f. știință care studiază mineralele ce intră în constituția globului terestru. (< fr. minéralogie, germ. Mineralogie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
mineralogíe s. f., art. mineralogía, g.-d. mineralogíi, art. mineralogíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink